Iluzia optică ne arată că este foarte ușor să păcălim ochii și creierul uman şi că nu ar trebui să credem niciodată că ceea ce vedem și ceea ce credem că se întâmplă reprezintă o reflectare precisă a realității.
„Știința a demonstrat că relatările martorilor la un eveniment nu sunt demne de încredere”, spune Plait, care adaugă că de aceea există știința. „Richard Feynman numea ştiinţa, într-o sclipire ce-l caracteriza, «o metodă prin care să nu ne păcălim singuri»”.
Priviți atent punctul roșu de pe nasul fetei timp de 30 de secunde. Apoi, priviți o suprafață albă și clipiți rapid de câteva ori. Ce vedeți?
Priviți liniile gri dintre coloanele de pătrate negre și albe. Par a se curba. În realitate sunt paralele. Creierul, copleșit de contrastul alb-negru și de pătratele foarte apropiate, percepe liniile ca aparținând fie coloanei de deasupra, fie celei de dedesubt. Liniile par mai înalte în anumite puncte, creând iluzia optică trapezoidală.
Acum o nouă provocare a unei iluzii optice: găsiți pisica ascunsă printre bufnițe!
Bufnițele nu sunt ceea ce par!
Creierul nostru poate schimba direcția de mers a acestui tren – o altă iluzie optică.
