
România va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene timp de șase luni, între 1 ianuarie – 30 iunie 2019, și va acționa ca un intermediar neutru și imparțial în colaborarea cu instituțiile UE.
Mandatul României cuprinde următoarele dimensiuni : Europa convergenței, Europa siguranței, Europa ca actor global, Europa valorilor comune.
Ceremonia de inaugurare a preşedinţiei României la Consiliul UE este programată pentru 10 ianuarie, când la Bucureşti se vor afla Colegiul Comisarilor şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker.

Cele 3 misiuni principale (link is external) pe durata președinției Consiliului:
- planificarea și conducerea reuniunilor și grupurilor de lucru ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe);
- reprezentarea Consiliului în relația cu Parlamentul, Comisia și celelalte instituții ale UE;
- reprezentarea UE în dialogul cu partenerii externi, în cazul în care Înaltul Reprezentant al UE nu poate participa.
Președinția Consiliului UE este deținută, prin rotație, de fiecare stat membru pentru o perioadă de 6 luni, iar țările care se succed la președinție lucrează în grupuri de câte trei pentru a stabili obiectivele pe termen lung (18 luni). Trioul actual este alcătuit din președințiile României, Finlandei și Croației. În baza acestor obiective, fiecare dintre cele trei state membre își stabilește propriul program de lucru pentru cele 6 luni de mandat. România face parte din trioul care mai cuprinde Finlanda (iulie – decembrie 2019) și Croația (ianuarie – iunie 2020).

Consiliul UE
Consiliul UE mai este denumit și Consiliul de Miniștri, iar Președinția Consiliului UE mai este cunoscută ca președinția rotativă. Consiliul UE nu trebuie confundat cu alte două instituții cu roluri diferite: Consiliul European și Consiliul Europei (instituție din afara UE).
Consiliul Uniunii Europene este unul dintre principalele organisme ale UE, alături de Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul European. Consiliul UE reprezintă vocea guvernelor statelor membre în procesul legislativ al Uniunii și coordonează politicile UE.
Consiliul UE se reunește în 10 configurații diferite, denumite Consilii. În funcție de politicile discutate, participă reprezentanții ministerelor din statele membre care se ocupă de domeniul respectiv. Reuniunea este condusă de ministrul statului care deține președinția.

Sursa: Comisia Europeană > România>Ştiri > Președinția română a Consiliul Uniunii Europene 1 ianuarie – 30 iunie 2019
https://ec.europa.eu/romania/news/20181023_presedintie_romania_consiliu_uniunea_europeana_2019_info_ro_ro
Stire republicată de Intell News, 3 ianuarie 2019

Președinția română a Consiliului UE: eurodeputații se așteaptă ca bugetul pe termen lung și viitorul UE să fie în prim plan.
Pe 1 ianuarie, România a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, pentru prima dată de la aderare, în 2007. Eurodeputații români ne-au spus ce așteptări au de la mandatul țării lor.
Pe durata mandatului de șase luni, România își propune să stimuleze creșterea economică a UE, să îmbunătățească nivelul de competitivitate și să consolideze securitatea internă. De asemenea, guvernul român se va concentra asupra promovării valorilor europene comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. O altă prioritate a României va fi combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a intoleranței și a populismului.
În plus, printre temele care vor fi dezbătute la nivel european pe durata președinției române a Consiliului UE se numără negocierile privind bugetul pe termen lung al UE și Brexit.
Pe 9 mai, la Sibiu, România va găzdui un summit informal al Consiliului European în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre planurile privind viitorul UE. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.
Așteptările eurodeputaților
Eurodeputații români au scos în evidență câteva teme care ar trebui abordate pe durata președinției române a Consiliului UE.
Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE, a declarat: „Președinția României se suprapune cu o agendă europeană cu mize mari, precum migrația, Brexit, cadrul financiar multianual şi desigur, redefinirea viitorului Uniunii Europene, în urma summit-ului de la Sibiu. Din perspectiva mea, negocierea bugetului multianual pentru exercițiul financiar 2021-2027 este marele test atât al României, cât şi al UE, pentru că redefinirea viitorului comunității europene are nevoie de transpunerea concretă în politici și în finanțarea acestora. De aceea, aștept putere de negociere din partea președinției române astfel încât să asigure ajungerea la un consens asupra bugetului între toate statele membre. Uniunea Europeană funcționează prin negociere şi consens, iar când vorbim despre bugetul multianual aceste două mecanisme sunt aduse la maximul potențialului lor.”
Victor Boștinaru, vicepreședinte al grupului S&D, a afirmat: „Mă aștept să se convină asupra unei viziuni pentru Europa care să excludă două viteze, mai multe viteze și elementele de tensiune care pot să dăuneze proiectului european. De aceea, vreau să cred că summit-ul de la Sibiu va consfinți o viziune în care solidaritatea și unitatea să prevaleze. Mă aștept ca acest summit să binecuvânteze acordul referitor la buget. Este previzibil ca acordul privind Brexit să fie confirmat la summit-ul de la Sibiu. Tot aici ar trebui luată o decizie majoră privind reafirmarea politicii de extindere către Balcanii de Vest și redefinirea cu elemente mai pragmatice a parteneriatului estic. Cred că în timpul președinției românești vor trebui să fie definite riguros direcțiile privitoare la politica europeană de apărare.”
„Îmi doresc, în primul rând, o gestionare activă și inteligentă a trei subiecte principale: cadrul financiar multianual, problemele legate de Brexit și alegerile europene din mai. În plus, ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune, ceea ce ar relansa și speranțele și încrederea tuturor cetățenilor în Uniunea Europeană”, a punctat Laurențiu Rebega, membru din grupul CRE.
Norica Nicolai, vicepreședintă al grupului ALDE, consideră că: „prima președinție rotativă a Consiliului asigurată de România intervine, din păcate, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană și pentru țara mea. Cele două dosare, Brexitul și bugetul multianual al Uniunii, vor marca viitorul Uniunii Europene. În contextul unei creșteri a populismului și extremismului în interiorul Uniunii, sper că rolul României va consolida valorile pro-europene, astfel încât summitul UE de la Sibiu din 9 mai să fie un eveniment care să medieze dorința tuturor statelor membre de a consolida UE. Eu am încredere în capacitatea României de a gestiona această președinție și voi sprijinii politic eforturile depuse în finalizarea adoptării legislației.”
SURSA: Comunicat de presă al Parlamentului European din 3 ianuarie 2019, la rubrica “ Afaceri UE “ : http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/eu-affairs/20181210STO21440/presedintia-romana-a-consiliului-ue-asteptarile-eurodeputatilor
Stire republicată de Intell News, 8 ianuarie 2019